Intrebari de pus pe ganduri

Poate ca uneori aflam mult prea tarziu raspunsuri la intrebari ce ne framanta intreaga existenta. E bine sa ne punem intrebari si e frumos sa aflam raspunsuri. E adevarat ca unele raspunsuri sunt atat de dureroase incat ne dorim sa nu le fi aflat vreodata. 
Cine poate spune ca le stie pe toate? Cine poate spune ca e cel mai bun, cel mai frumos, cel mai cinstit, cel mai iubitor, cel mai cel...?
Timpul impleteste destine si le destrama cu aceeasi pricepere. Cu aceeasi neasemuita ireversibila trecere. Acest prieten si dusman al tuturor. Cel de care depindem in permanenta si far' de care nu am exista.

Intrebari de pus pe ganduri.
Ascultand melodia asta simt ca opresc, pentru putin, timpul in loc. Si simt liniste. O liniste placuta.

De prin viata adunate (ciudatenii)

E ciudat cum viata ne pune in fel de fel de situatii. E ciudat cum ne da palme si ne ridica in slavi, cum ne face sa cadem in abisuri si ne incanta pe culmile gloriei. 
E ciudat cum viata te face sa speri si sa-ti pierzi increderea in tot ceea ce credeai ca mai exista cu adevarat. 
E ciudat cum viata ma face sa tresalt de bucurie topaind prin casa de una singura si sa plang pana nu mai pot avand senzatia ca sunt mai neputincioasa ca oricand.
E ciudat cum noi, tu, eu, trecem prin viata ca simpli spectatori asteptand cortina sa cada in urma actului final.
E bizar, e straniu, e de neinteles cum dansam cu viata pas cu pas intr-un dans prea putin sincronizat, facut parca dupa o coregrafie jalnica. 
Si e ciudat cum dansul asta se scurge sub ochii nostri. 
E ciudat cum visele reflecta realitatea.
E ciudat cum nimic din ceea ce numim "vis" nu se realizeaza decat cu eforturi uriase, in cel mai fericit dintre cazuri.

Si, de parca nu ar ajunge atatea lucruri ciudate, pe lumea asta nu ma simt altceva decat o ciudata, o ciudatenie a a naturii.

Viata incepe vineri

Pentru ca m-am nascut intr-o vineri. Pentru ca acest blog a luat fiinta intr-o vineri. Pentru ca astept vinerea cu nerabdare stiind ca vine weekend-ul. Pentru toate zilele minunate de vineri pe care mi-a fost dat sa le traiesc si de care m-am bucurat. Pentru toate zilele de vineri ce vor veni, gasindu-ma zambind in zorii zilei, pentru dupa-amiezile linistite de vineri si pentru fiecare seara frumoasa de vineri. Pentru ca, undeva, asa cum spunea si Ioana Parvulescu, viata incepe vineri. Si e atat de frumoasa ziua de vineri!

Curaj...

Da. Mi-am facut curaj sa scriu. De fiecare data cand voi simti nevoia. Ori de cate ori ma va incerca dorinta ascunsa de a-mi impartasi gandurile, ideile, amintirile, senzatiile, trairile. Voi asterne cuvintele cu usurinta cu care degetele-mi vor zbura pe tastatura manate de iluzii grabite sa se faca cunoscute lasand locul altora si altora...

Voi reveni, cu drag.