Daca as vorbi cu inima, as unelti sunete nerostite. Daca as scrie cu sufletul, as scrijeli cuvinte dureroase. Daca as simti cu mintea, as fi un amalgam de ganduri incurcate.
As renunta la ele, pe rand. Doar asa, sa vad cum mi-ar fi viata fara inima. Fara suflet. Fara minte. Poate mai fericita. Poate nu. Poate doar altfel. Spun un timid "adio" celei ce obisnuiam sa fiu. Si-un "bun venit" celei ce-as vrea sa-mi ia locul. Imi iau inima-n dinti, mintea-n buzunar si sufletu-n mana si pornesc la drum. E anevoios, dar si eu mi-s indaratnica. Sa vedem care are castig de cauza. Si-apoi mai stam de vorba...
Aveam nevoie de-un imbold. Si l-am gasit: Invisible (for the last time)
Pe foarte curand!
